Mă plictiseam şi nu prea la cursul de tehnică video, în timp ce proful ne vorbea de filtre şi alte lucruri minunate când a picat mesajul : "vrei sa vii la concertul lui Jon Lord ? Am o invitaţie şi pentru tine ." Da de o mie de ori da ! Mulţumesc Fifiiiiiiiii!!!!!!!!!!! Restul ... Să descrii un concert Jon Lord e dincolo de cuvinte, e ca şi cum ai încerca să traduci notele prin litere ...
Sala plină 2/3, mulţi la a doua tinereţe, mulţi la prima, semn bun ... Filamornica de la Ruse excelent , poate că unii cunoscători ar putea comenta mai mult, sonorizarea ok cu mici scăpări , care din fericire au trecut neobservate în entuziasmul general, mai puţin de unele urechi fine (nu-mi aparţine nici una), luminile, singurul capitol slab după părerea mea şi cred că aici aş putea găsi destui susţinători. Ce era cel mai important însă a fost şi a fost peste ce îmi puteam închipui. Îmi amintesc doar că am ieşit "beţi" din sală, ne-am aşezat pe o canapea şi timp de câteva minute niciunul nu a scos niciun cuvânt, era prea mult. Am sudat două ţigări în timp ce schimbam impresii cu trupa de adoratori Jon Lord şi i-am privit pe membrii filarmonicii bulgăreşti cum se urcau încet şi modest în autocarul la fel de modest, simplu doar artişti, oameni simpli, oameni care trăiesc prin muzică, ies în evidenţă prin muzică, momentul lor de glorie e pe scenă şi cred că nimic nu se poate compara vreodată cu asta!
Jon Lord un lord al rockului , rock simfonic, baroc, chitări electrice şi un toboşar de la mama lui ...
şi peste toate astea Child In Time , de la primele acorduri, un singur gand, o singură respiraţie o sală întreagă, un moment de îngheţ temporal
Sala plină 2/3, mulţi la a doua tinereţe, mulţi la prima, semn bun ... Filamornica de la Ruse excelent , poate că unii cunoscători ar putea comenta mai mult, sonorizarea ok cu mici scăpări , care din fericire au trecut neobservate în entuziasmul general, mai puţin de unele urechi fine (nu-mi aparţine nici una), luminile, singurul capitol slab după părerea mea şi cred că aici aş putea găsi destui susţinători. Ce era cel mai important însă a fost şi a fost peste ce îmi puteam închipui. Îmi amintesc doar că am ieşit "beţi" din sală, ne-am aşezat pe o canapea şi timp de câteva minute niciunul nu a scos niciun cuvânt, era prea mult. Am sudat două ţigări în timp ce schimbam impresii cu trupa de adoratori Jon Lord şi i-am privit pe membrii filarmonicii bulgăreşti cum se urcau încet şi modest în autocarul la fel de modest, simplu doar artişti, oameni simpli, oameni care trăiesc prin muzică, ies în evidenţă prin muzică, momentul lor de glorie e pe scenă şi cred că nimic nu se poate compara vreodată cu asta!
Jon Lord un lord al rockului , rock simfonic, baroc, chitări electrice şi un toboşar de la mama lui ...
şi peste toate astea Child In Time , de la primele acorduri, un singur gand, o singură respiraţie o sală întreagă, un moment de îngheţ temporal
Câţi artişti sunt aplaudaţi din prima secundă în care au păşit pe scenă ? Câţi sunt aplaudaţi la final la nesfârşit ? mulţi veţi spune ! Serios :-) ? număraţi vă rog minutele de aplauze ....
The line that's drawn between the good and bad
See the blind man shooting at the world
Bullets flying , taking tool
If you've been bad, Lord I bet you have
And you've not been hit by a flying lead
You'd better close your eyes
Bow your head
Wait for the ricochet "
The line that's drawn between the good and bad
See the blind man shooting at the world
Bullets flying , taking tool
If you've been bad, Lord I bet you have
And you've not been hit by a flying lead
You'd better close your eyes
Bow your head
Wait for the ricochet "
